6.6.1. Genul

1. Substantivele la care există ezitare în ce privește apartenența la genul feminin sau neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implicații asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situații:
   
   • cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite, regionale sau populare) sunt specializate pentru sensuri sau domenii diferite: !a¹ (literă) s. m./s. n., *a² (sunet) s. m.; !basc²/bască³ „beretă”, !basc³ „adaos la bluză sau jachetă”, bască² „albie, lâna tunsă de pe o oaie, bluză, vestă”, bască³ „limbă”; !colind¹ „colindat”, colind²/colindă „cântec”; zăloagă „semn de carte, capitol”, !zălog¹ „arbust”, !zălog² „garanție”;
     
   • ambele sunt admise ca variante literare libere: !basc²/bască¹ (beretă), colind¹/colindă (cântec);
     
   • norma actuală a optat pentru un singur gen, și anume !masculin, !clește masculin (cu pl. clești), !foarfecă feminin;
     
2. !Conform tendinței de specializare, la unii termeni, a masculinului pentru limbajul tehnic, norma actuală admite și genul masculin (și deci pluralul în -i) la substantive ca !element¹ (de calorifer) s. m., pl. elemenți, față de !element² „fenomen, componentă” s. n., pl. elemente; !robinet s. n./s. m., pl. robinete/robineți; virus¹ „program de calculator” s. m., pl. viruși, virus² „agent patogen” s. n., pl. virusuri.
   
3. La substantivul împrumutat din engleză mass-media s-a admis (în acord cu forma și în conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinești la origine la feminin singular) folosirea lui ca feminin singular (!mass-media actuală), cu genitiv-dativul articulat !mass-mediei (prin intermediul mass-mediei).