1. în majoritatea neologismelor, la început de cuvânt şi de silabă după vocală se scrie e şi se pronunţă [e]: ecran, elev, epocă, eră, examen; aed, aerodrom, alee, coexistenţă, poem; agreez, creez, efectuez;
2. în pronumele personale şi în formele verbului a fi se scrie e, dar se pronunţă [ie][44]: eu, el, ei, ele, eşti, este, e, eram, erai, era, eraţi, erau;
3. se scrie ie şi se pronunţă [ie] în:
- cuvintele din fondul vechi: ied, ieftin, iepure, ieşi; baie, cheie, femeie, voie;
- verbele neologice cu rădăcina terminată în -i: atribuie, constituie; bruiez, deraiez;
- neologisme cu ie în etimon: hematopoieză, proiect.
Note
- ↑ Rostirea hipercorectă [e] în loc de [îe] în aceste forme — practicată în special în învăţământ, pentru a fixa la elevi deprinderea de scriere — este greşită.