1. La început de cuvânt se scrie totdeauna oa: oare, oameni, oaste.
2. După consoană se scrie şi se pronunţă oa: coadă, doar, foarte, joacă, moară, poartă, soare.
3. După vocală se scrie:
- oa când alternează cu o: cuvioasă/cuvios, găoace/găoci, respectuoasă/respectuos;
- ua când nu alternează cu o (ci cu uă): a doua/două, piua/piuă, roua/r ouă, steaua/(reg.) steaua, ziua/ziuă.
unghi tîmpit
-
Terminologia matematică românească veche stîrnește deseori zîmbete pentru
că s-a încercat să nu se introducă (prea multe) neologisme. Poate cel mai
bun e...
Acum 5 zile