5.2.2. Despărţirea după structură

    Despărțirea după structură este acceptată atunci când capătul rândului coincide cu limita dintre componentele cuvintelor „formate”. Ea coincide, în multe cazuri, cu despărțirea după pronunțare.
    Elementelor componente ale cuvintelor formate li se poate aplica, dacă este necesar, despărțirea după pronunțare.

Despărțirea după structură nu se folosește pentru a indica rostirea silabisită.

    Se pot despărți și după structură cuvintele (semi)analizabile (formate în limba română sau împrumutate):

• compuse⁷⁹: !arterios-cleroză/arterio|scleroză, !al-tundeva/alt|undeva, !des-pre/de|spre, !drep-tunghi/drept|unghi, !por-tavion/port|avion, !Pronos-port/Prono|sport, !Romar-ta/Rom|arta.
  

  Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărțirii după structura din limba de origine: back-hand.

• derivate cu prefixe: !anor-ganic/an|organic, !de-zechilibru/dez|echilibru, !ine-gal/in|egal, !nes-prijinit/ne|sprijinit, !nes-tabil/ne|stabil, !nes-trămutat/ne|strămutat, !pros-cenium/pro|scenium, !su-blinia/sub|linia;
  

  Nu se despart prefixele care s-au redus la o singură consoană: ra-lia, spul-bera.

• dintre derivatele cu sufixe, numai cele formate cu sufixe care încep cu o consoană de la teme terminate în grupuri de consoane: sa-vant-lâc, stâlp-nic, vârst-nic, za-vist-nic.
  

  La unele dintre aceste cuvinte, despărţirea după structură coincide cu despărţirea după pronunţare, facilitând-o. 

  V. şi 5.2.3. Despărţirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice.

    !Normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe (ca în într|ajutorare, nevr|algic) sau ar contraveni pronunţării, ca în apendic|ectomie [apendičectomie], laring|ectomie [larinǧectomie].

    În compuse şi în derivatele cu prefixe în care ultimul sunet al primului element şi primul sunet al elementului următor se confundă într-o singură literă, în despărţirea după structură se acordă prioritate ultimului element sau rădăcinii: om | organic, top | onomastică.

    !Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română, normele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (lab-stract, !su-biect) sau evitarea despărţirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor: !a-broga, !o-biect.

Note:

79. ↑Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi eu un sens care corespunde celui din compus.