3.1. Scrierea cu literă mică

    Se scriu, de regulă, cu litere mici:

• substantivele comune (și asimilate acestora), precum și toate celelalte părți de vorbire folosite izolat sau în interiorul propozițiilor și al frazelor;
• anumite abrevieri și simboluri.

    Detaliind, se scriu cu litera mică:

1. substantivele comune și toate celelalte părți de vorbire, inclusiv primul cuvânt dintr-o comunicare, în următoarele situații:
   
   • când acesta este un cuvânt de declarație, iar comunicarea din care face parte urmează unei comunicări în vorbire directă:
     

     A adormit! zice cucoana. Caragiale

   • după puncte de suspensie, când între comunicări există o legătură strânsă:
     

     Se mișcă fata... clipește din ochi... Caragiale

         Când între comunicări nu există o legătură strânsă, comunicarea următoare începe cu literă mare.
         Se poate scrie cu literă mică și după celelalte semne de punctuație finale, atunci când comunicarea anterioară este prezentată ca neîncheiată:

     Ce-i? popă? negustor? Caragiale
     Fie-ți milă! e nevastă-ta, iart-o! Caragiale

   • după două puncte (în afară de cazurile în care ele precedă vorbirea directă sau un citat):
     

     Poarta țarinii era deschisă: intră pe ea. Sadoveanu

   • când cuvântul face parte dintr-un citat în ghilimele neprecedat de două puncte:
     

     Strecura printre dinții albi și mărunți câte un „ah!” care-i umplea pieptul. Delavrancea

   Când un citat între ghilimele este precedat de două puncte, el începe cu literă mare.
   
2. Substantivele comune (chiar dacă provin din nume proprii) folosite izolat sau în interiorul unei comunicări, printre care cele care desemnează:
   
   
   • tipuri omenești denumite după numele propriu al unor personaje: un adonis, un apolo, un don juan, un harpagon, un mitică, un păcală;
   • obiecte denumite după creatorul lor (în sensul cel mai larg) sau după locul de proveniență: un marghiloman; hațegana, o havană, olandă;

   Numele proprii folosite numai ocazional pentru a desemna obiecte se scriu cu literă mare.

   • ființe mitice multiple (indiferent de mitologia din care provin): !ciclop, elf, !gigant, iele, !muză, nimfă, !parcă, rusalcă, satir, !sirenă, !titan, trol;
   • funcții și calități (oricât de importante): avocat, cancelar, deputat, domn „domnitor”, general, han, ministru, pașă, prefect, premier, președinte, primar, prim-ministru, principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, șah, voievod, vodă;
     

     Se scriu cu literă mică și numele domeniilor la care se referă funcțiile: ministrul de externe, ministrul afacerilor externe al..., dar numele oficiale complete de funcții se scriu cu literă mare.

   • sisteme economico-sociale (capitalism, feudalism), epoci geologice (mezozoic), perioade istorice relativ slab individualizate (epoca modernă, paleolitic, perioada contemporană), războaie care nu au nume unice (războaiele balcanice, punice);
     

     !Denumirile epocilor istorice de importanță majoră se scriu cu literă mare.

   • varietăți de plante și de animale, soiuri de vin, produse alimentare etc: aligote, angora, astrahan, băbească, buldog, cabernet, camembert, caniș, cornul-caprei (varietate de ardei), ionatan, merinos, sponcă, tigaie, țurcană;
     

     Pe etichete, numele unor produse se scriu cu literă mare.

   • substantivele cu sens generic care nu fac parte din numele propriu al entităților geografice și administrativ-teritoriale care le urmează: aleea Nucșoara, balta Călărași, băile Govora, bulevardul Nicolae Bălcescu, calea Floreasca, comuna Tudor Vladimirescu, fluviul Dunărea, insula Sfânta Elena, intrarea Popa Nan, județul Bistrița-Năsăud, lacul Gâlcescu, munții Carpați, orașul Dr. Petru Groza, parcul Herăstrău, pasul Bran, peninsula Florida, piața 1 Mai, republica Ucraina, râul Olt, strada Cuțitul de Argint, strada Pictor Luchian, șoseaua Mihai Bravul, vârful Ciucaș;
     

     Pe tăblițele indicatoare, în indicarea adresei, pe hărți etc, aceste substantive se scriu cu literă mare.

   • punctele cardinale (în afară de cazurile când desemnează o regiune sau când fac parte din nume de locuri): est;
     
3. toate celelalte părți de vorbire din interiorul unei comunicări, inclusiv:
   
   
   • adjectivele din sintagme care denumesc varietăți de plante și de animale: măr crețesc, cireșe pietroase;
     

     Asemenea adjective se scriu însă cu literă mare când desemnează o rasă (și, dacă ar fi scrise cu literă mică, ar putea fi interpretate drept calificative oarecare).

   • pronumele de politețe: dumneata, dumneavoastră;
     

     În corespondență, pronumele de politețe maximă se scrie cu literă mare.

   • cuvintele ajutătoare din componența unor nume proprii, și anume:
     
     
     • articolul sau particulele din unele nume de persoane românești sau străine: Ludovic al XlV-lea, Ad al-Rahman, Ştefan cel Mare, Leonardo da Vinci, Charles de Gaulle, Andrea del Sarto, Joachim du Bellay, Abd el-Kader, Jeanne la Papesse, Ludwig van Beethoven, Friedrich von Schiller;
     • articolele, prepozițiile, conjuncțiile din nume de aștri (Scroafa-cu-Purcei), de entități geografice și administrativ-teritoriale (America de Nord, Oceanul înghețat de Nord, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii), instituții (Consiliul de Miniștri al Adunarea Națională a Republicii Franceze), sărbători (Ziua Internațională a Femeii);

       !În propoziție, elementele inițiale (cel de-)al, (cea de-)a din numărul de ordine al unor manifestări periodice se scriu cu literă mică: Participanții la !(cel de-)al X-lea Congres ...

4. Uneori, în poezia modernă, primul cuvânt al fiecărui vers;
   

       În poezia de tip clasic, primul cuvânt al fiecărui vers se scrie cu literă mare.

5. Abrevierile cuvintelor scrise cu literă mică: a.c. = anul curent, acad. = academician, -ă, art. = articol, d-ta = dumneata, l = lățime, It. = locotenent, m = metru (pentru abrevierile scrise cu litere mici și mari v. 3.2. Scrierea cu literă mare).
   
6. !Se pot scrie, ocazional, cu literă mică, unele cuvinte care, in mod obișnuit, se scriu cu literă mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceaușescu, pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe unele publicații ale editurii în cauză).
   

       Nu ni se mai pare necesară în momentul de față reluarea regulilor, încetățenite de multă vreme în limba română, potrivit cărora se scriu cu literă mică substantivele comune care denumesc popoare, zilele săptămânii și lunile anului și disciplinele de învățământ (care în unele limbi se scriu cu literă mare).