4.2.1. Adjective

    Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt şi substantive sau adverbe) se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă.

1. Se scriu într-un cuvânt:
   
   
   1. adjectivele (mai ales din fondul vechi) sudate (unele reprezentând tipuri rare şi învechite) din cuvinte care există şi independent, cu structura:
      
      
      • adjectiv + adjectiv (având flexiune numai la ultimul component): rozalb;
      • adjectiv + substantiv: pursânge (invariabil);
      • adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiul unui verb compus): binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător; preafericit;

          Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare, care reprezintă fie compuse mai puţin sudate, scrise cu cratimă (!bine-crescut „cuviincios"), fie grupuri de cuvinte, care se scriu separat (!bine crescut „dezvoltat bine").

      • prepoziţia a + tot/toate + adjectiv (tip învechit): atoateştiutor, atotputernic;
      • prepoziţie + substantiv sau adjectiv: cuminte, deplin;
      • substantiv (uneori provenit dintr-un adjectiv) + adjectiv: răufăcător, răuvoitor; codalb;
      • izolări de propoziţii: cumsecade;
   2. adjectivele neologice care au în componenţă elemente de compunere: *aeroportuar, *autocopiativ, *cronofag, * electrocasnic, *heliomarin, *neoliberal, *sociocultural;
      
   3. adjective cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv, care exprimă o unitate, având flexiune numai la ultimul element (!cehoslovac „din fosta Cehoslovacie", dacoromân „român(esc) din Dacia", sârbocroat), ca şi unele adjective asemănătoare împrumutate (galoromanic, retoroman);
      

          Adjectivele cu structură şi componenţă asemănătoare care exprimă un raport între cei doi termeni se scriu cu cratimă: *ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia", *sârbo-croat.

   4. adjectivele (în general provenite din participii) la forma negativă compuse cu adverbul mai intercalat între prefixul ne- şi adjectiv: nemaipomenit.
      
2. Se scriu cu cratimă adjectivele compuse nesudate cu structura:
   
   
   1. adjectiv + adjectiv, având flexiune numai la ultimul component (*bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist, *rău-platnic), la ambele componente - (globuri) *albe-argintii, (mere) dulci-acrişoare — sau invariabile: (televizoare) *alb-negru;
      

      Dar v. mai sus rozalb.

   2. adjectiv invariabil (desemnând o culoare) + adverb (uneori provenit din participiu) exprimând o nuanţă: (bluză/bluze) galben-închis, roşu-deschis;
      
   3. adjectiv (printre care unele referitoare la etnii, limbi etc.) ± vocala de legătură o + adjectiv, având flexiune numai la ultimul component (burghezo-democratic, chimico-farmaceutic, economico-financiar, fizico-chimic, francez-român, greco-catolic, româno-american, ruso-român/rus-român), ca şi alte adjective asemănătoare împrumutate: *anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol, indo-european, medico-legal;
      
   4. adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual provenit din participiu), compusul prezentând o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: aşa-zis „pretins", !bine-crescut „cuviincios", !bine-cunoscut „celebru", !bine-venit „oportun, agreat", drept-credincios, înainte-mergător, liber-schimbist, nou-născut, propriu-zis, sus-numit;
      

          Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare, care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează sensul (!bine crescut „dezvoltat bine").

   5. substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunărean;
      

          În compusele complexe se recomandă ca între principalele secvenţe să se folosească linia de pauză: americano-vest-german, nord-nord-vestic.

   6. izolări de propoziţii/fraze: (meşter) drege-strică.