marți, 30 martie 2010

4.2.7. Pronume şi adjective pronominale

Pronumele şi adjectivele pronominale compuse se scriu într-un cuvânt sau în cuvinte separate.
  1. Se scriu într-un cuvânt toate formele pronumelor şi adjectivelor pronominale sudate, compuse la origine şi devenite în parte neanalizabile, cu excepţia de sub punctul II.:
    1. de întărire: seria lui însumi;
    2. demonstrative: seriile lui acelaşi, ălălalt, ăstălalt, celălalt, cestălalt;
    3. nehotărâte compuse cu:
      • elementele iniţiale alt-, fie(şi)-, fi(e)şte-, fite-, oare(şi)-, ori(şi)-, vre-: altceva, fie(şi)care, fi(e)ştecine, fitecine, oare(şi)care, ori(şi)care, vreun, vreunul ş.a.;
      • elementul final -va: ceva, niscaiva ş.a.;
          Pronumele şi adjectivele compuse se disting astfel şi grafic de îmbinări libere precum oare care, ori care (Oare care dintre ei o fi făcut asta? Să vină toţi ori care vrea).
    4. negative: !niciun, !niciunul (N-a venit niciun elev/niciunul)
          !Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui !niciunul şi ale adjectivului pronominal corespunzător !niciun54 (niciuna, nicio etc.) — la fel ca a lui vreunul, vreun —,  prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse şi grafic de îmbînările libere asemănătoare: nici un adverb + articol (Nu e nici un om prost, nici un incult), adverb + numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi), *nici unul adverb + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt).
    5. personale şi de politeţe: dumneata, dumnealui etc;
    6. reflexive cu elementul final -şi: sieşi, sineşi;
  2. Se scriu în cuvinte separate toate formele pronumelui relativ compus cel ce (inclusiv forma cu valoare „neutră” ceea ce), care este interpretat, din cauza flexiunii lui cel, şi ea pronume + pronume.

Notă:
  1. Singurul pronume/adjectiv pronominal — în afară de cel ce — care se scria în cuvinte separate.